Lacrimi de înger

E trecut deja de ora 1, ar trebuie să dorm pentru că  mîine e o zi destul de obişnuită în care ar trebui să mă scol pe la 8.00, dar ca de obicei o să mă scol la 12.00.
Deja e o obişnuinţă să mă culc , în general, destul de târziu,  târziu ar însemna pe la 3, 4, chiar trecut şi de 4, woow…

Odată cu trecerea timpului  alături de cineva,  după ce  ţi-a   pătruns în suflet, ţi-a  intrat în minte,   îţi zdrobeşte gândurile şi după  ce  îţi provoacă zîmbete şi ochi în lacrimi,  vine o zi, efectiv,  când  îţi dai seama că  îi simţi lipsa. Lipsă ce nu poate fi descrisă, o simţi… o simţi şi te doboară.   Te macină până şi în cel mai ascuns colţ al sufletului,  şi atunci…  Şi atunci încep regretele şi părerile de rău, încep reproşuri proprii şi  gânduri  care îţi readuc amintiri. Amintiri trecute, trecute  dar.. amintiri frumoase…

Închizi ochii, şi… Şi peste câteva clipe simţi cum faţa este străpunsă de  ceva rece, ceva ce nu poate  fi oprit. Ştergi. E prezentă, oricum.  Laşi.  Simţi o umezială care se scurge pînă şi pe buze… îi simţi gustul… rece şi sărat…

Bucură-te ai amintiri…!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: